OPERA LITERARĂ ŞI TEATRALĂ
VICTOR ION POPA
Romane:
• Floare de oţel (1930)
• Velerim şi Veler Doamne (1933). Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1934)
• Povestiri cu prunci şi cu moşnegi (1936)
• A fost odată în război (1936)
• Sfârlează cu fofează (1936)
• Maistoraşul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu (vol. I-III), 1937-1939.
• Nuvele (volume):
• Ghiceşte-mi în cafea (1938)
• Bătaia (1942)
Piese de teatru (pentru copii):
• Păpuşa cu piciorul rupt, Pufuşor şi mustăcioară, Câinele cârciumar, Truşcă – puşcă piţigoi (feerie basm) (1925);
• Acord familial (1926);
• Muşcata din fereastră (1929, peste 50 de reprezentaţii);
• Tache, Ianke şi Cadâr (1931);
• Răzbunarea sufleurului (1937);
• Deşteapta pământului; Plata birului; Căţelul sau aşa ceva; Încercarea; Eu tac, tu taci, el tace … ea vorbeşte; Vicleimul; Mironosiţele (1934-1937);
• Apa vie (1938);
• Veveriţa (1940);
• Zece milioane (1941).
• Pictor scenograf la Teatrul Naţional Bucureşti; regizor de teatru, director, secretar al Societăţii autorilor dramatici (1923),
• Director de scenă la Teatrul Popular (1925),
• Regizor la Teatrele Naţionale din Bucureşti (1925), Cernăuţi (1927, 1928), „Maria Ventura” (1929).
• Colaborator literar la revistele „Dimineaţa”, „Adevărul literar şi artistic”, „Ordinea”, „Vremea”, „Reporter”, „Gândirea”.
• „Eu am muncit mereu, niciodată n-am ştiut ce e vacanţa”
Victor Ion Popa
• „ (…) ‹Pledez› pentru un spor de creaţie românească în ceea ce priveşte literatura dramatică, fie ca piese originale, fie ca localizări. Pledez şi pentru românizarea actorului român (…)
Pledez deci pentru necesitatea unei formule dramatice româneşti (…), pentru că numai de la ea încolo vom putea intra în marea artă teatrală.”
Victor Ion Popa